Caracterizarea personajelor romanului
Enigma Otiliei de G. Calinescu


G. Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 la Bucuresti. Copilaria o petrece la Botosani si la Iasi, apoi urmeaza cursurile liceului „Gh. Lazar” din Bucuresti, ultimul an la Liceul Internat din Iasi, iar bacalaureatul îl sustine la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucuresti. La Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti, sectia de filologie moderna si filozofie are ca profesori pe N. Iorga, V. Pârvan, M. Dragomirescu, Ov. Densusianu si Ramiro Ortiz, despre care Calinescu afirma: „tot ce-am învatat la Universitate de la R. Ortiz am învatat. Cu el m-am deprins a scrie carti, cu el am deprins mestesugul informatiei si al constructiei critice pe substrat istoric, de la el stiu tot ce stiu”. În 1993 sustine examenul de licenta în italiana, secundar franceza si româna, apoi pleaca la specializare cu o bursa de doi ani la Scoala Româna din Roma, condusa de V. Pârvan, perioada în care face intense cercetari arhivistice, deprinde tehnica strângerii de documente si informatii care îi va folosi atât de mult în viitoarele lucrari.
Debuteaza cu versuri la „Universul literar” si „Sburatorul”, foarte apreciate de Eugen Lovinescu, care afirma: „Domnul Calinescu este mintea cea mai ascutita a generatiei de astazi. Am credinta ca ma va continua în critica literara”, fapt pe care, în anul 1928, Calinescu însusi îl va confirma: „S-a ispravit – e de neînlaturat – sunt critic”.
Constient de propria-i valoare, G. Calinescu se va înscire singur în nemurire:
„Nu voi pieri de tot, prin ce am scris si am cântat
Îmi va ramâne chipul sculptat într-un bazalt”.
În 1947 devine membru al Academiei Române;
G. Calinescu moare la 12 martie 1965, în Bucuresti.
George Calinescu este o personalitate plurivalenta, de formatie enciclopedica, tipul scriitorului total: critic si istoric literar, eseist si estetician, prozator si poet, dramaturg si publicist.
Opera sa este extrem de variata, de la poezie, la cea mai completa si mai complexa