Gajul


Cel mai important atribut al dreptului real de gaj, care pune în valoare continutul acestuia, este dreptul persoanei în favoarea careia a fost creat gajul de a pretinde satisfacerea creantei garantate din valoarea bunurilor pe care le-a acceptat în calitate de garantie. Modul si procedura de exercitare a dreptului de gaj stabilita prin Codul Civil al Republicii Moldova din 2003 (CC) si Legea R.M. cu privire la gaj din 2001(Lege) ofera o protectie adecvata atât persoanei în favoarea careia a fost instituit gajul, cât si celeia ce l-a constituit.
Dreptul creditorului gajist de a cere executarea obligatiilor garantate din valoarea bunului gajat poate fi exercitat în cazurile stabilite de lege sau contract, si anume, potrivit prevederilor al.(1) art.487 CC si art. 61 al Legii mai sus mentionate ,,creditorul gajist poate exercita dreptul de gaj daca debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzator obligatia garantata sau doar o parte a acesteia”. Observam ca Legea foloseste termenul de ,,debitor”, pe când în cod se utilizeaza cea de ,,debitor gajist”, în acest sens literatura de specialitate se pronunta pentru prima utilizare, deoarece debitor gajist poate fi si o terta persoana conform legii, dar acesta nu poate fi obligat la executarea corespunzatoare o obligatiei garantate prin gaj.
Datorita caracterului sau accesoriu, dreptul de gaj va fi exercitat atunci când obligatia principala nu este executata în conformitate cu conditiile acesteia, fiind vorba despre o neexecutare lato sensu care include si executarea necorespunzatoare si pe cea tardiva.
Regula generala este ca: gajul poate fi pus sub urmarire daca obligatia principala nu este executata la scadenta. Totusi, în anumite circumstante stabilite de lege, creditorul gajist este îndreptatit sa ceara executarea înainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si anume:
1) Încetarea dreptului debitorului gajist asupra bunului gajat în temeiurile prevazute de legislatie, de