Preview
BOTANICA SI FIZIOLOGIA PLANTELOR
Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu structura dorsiventrala, cu o crestere rapida si limitata, cu durata de viata scurta, care indeplineste functia principala de fotosinteza alaturi de transpiratie si respiratie.
Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de protectie, de absorbtie, inmagazinare de substante organice de rezerva, de nutritie carnivora, inmultire vegetativa etc.
O frunza completa este formata din trei parti:
limb;
petiol;
teaca.
Limbul sau lamina
Este partea cea mai importanta a frunzei si poate fi simpla sau compusa.
Frunzele simple sunt caracteristice monocotiledonatelor si multor dicotiledonate, iar cele compuse sunt frecvente la unele dicotiledonate.
Cunoasterea morfologica a frunzelor are importanta deosebita pentru identificarea si clasificarea plantelor.
Totalitatea fasciculelor conductoare care strabat limbul si modul in care acestea se dispun formeaza nervatiunea limbului.
La diferite categorii de plante deosebim frunze cu o singura nervura si frunze cu mai multe nervuri principale.
La frunzele cu o singura nervura principala cunoscuta sub numele de uninerva, aceasta poate fi neramificata (molid) sau se poate ramifica astfel ca de nervura principala se desprind nervuri laterale mai subtiri, rezultand nervatiunea penata.
Frunzele cu mai multe nervuri au nervatiunea palmata, nervurile se ramifica la varful petiolului si patrund in limb sub diferite unghiuri.
Forma limbului
Forma limbului deriva din trei forme; eliptica, ovala, circulara. Forma eliptica se intalneste la fag, cu diametrul transversal mai scurt decat cel longitudinal. Forma ovala intalnita la cires reprezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara a limbului. Forma circulara, intalnita la plopul tremurator, are diametre egale si intretaierea lor se face la mijlocul limbului.
Dintre celelalte forme derivate pot fi mentionate: cordiforma, reniforma, lanceolata, triunghiula ...
