Preview
BOTANICA SI FIZIOLOGIA PLANTELOR
Caracterizarea morfologica, anatomica a tulpinii
si importanta practica a acesteia
Tulpina este un organ vegetativ articulat din noduri de internoduri. Se prezinta ca un az principal pe care se formeaza ramuri secundare, la nivelul carora se fixeaza frunzele, locul de insertie purtand denumirea de nod.
Dupa modul de viata tulpinile se grupeaza in:
aeriene
subpamantene;
acvatice.
Tulpinile aeriene
Pot avea functii specifice tulpinale precum si alte functii.
Functiile specifice pot fi caulis, culme, calamus, scop.
Caulis – este o tulpina erbacee obisnuita, cu internoduri egale.
Culmul – sau paiul – este tulpina caracteristica gramineelor, care prezinta internoduri fistuloase si noduri pline.
Calamusul – este caracterizat prin noduri mai dese spre baza tulpinii si mai rare spre varful acesteia, internodurile fiind pline cu maduva.
Scapul – are internoduri bazale numeroase si scurte, ultimul internod lung si terminat cu o floare sau inflorescenta.
Tulpinile aeriene pot fi: ortotrope si plagiatrope, astfel aceste tulpini sunt: erecte si uscatoare.
Tulpinile erecte – sunt mobile, se invartesc in jurul altor plante si agatatoare se prind de alte plante prin carcei.
Tulpini plagiatrope – cresc orizontal sau oblic, nu au tesut mecanic suficient de dezvoltat si nici organele de prindere.
Tulpini subpamantene
Reprezinta tulpini metamorfozate cu rol preponderent in acumularea substantelor de rezerva, in inmultirea vegetativa.
Rizomii sunt tulpini cu internoduri scurte si ingrosate cu radacini adventive la noduri, unde se afla si frunze rudimentare ce protejeaza mugurii ce vor forma lastari aerieni.
Stolonii sunt asemanatori cu rizomii dar mai subtiri, cu internoduri mai lungi.
Tuberculii sunt mieroblaste ingrosate, tuberizate, cu un parenchim de rezerva foarte dezvoltat.
Bulbii sunt mieroblase care prezinta in partea inferioara radacini adventive iar la partea superioara un mugure acoperit cu frunze carnoase numite tuni ...
