Preview
CONSIDERATII FILOSOFICE ASUPRA UNOR REZULTATE SI IPOTEZE ALE NEUROSTIINTEI ÎMBATRÂNIRII COGNITIVE
1.Introducere
Dezvoltarea si diversificarea stiintei actuale face posibila dezvoltarea filosofiei si diversificarea domeniilor filosofiilor stiintelor speciale. Abordarile filosofice ale unor stiinte (ex., matematica) nu sunt o noutate (Platon, Aristotel, Kant etc.). Totusi, în încercarea de a stabili noi punti de legatura între filosofie si stiintele speciale, putem întâmpina mari rezistente din partea unor reprezentanti ai filosofiei traditionale. Astfel, unele autoritati filosofice considera ca exista o incompatibilitate importanta între filosofie si medicina. Neurobiologia îmbatrânirii ar fi doar medicina, uitându-se ca este o stiinta experimentala. Totusi, în adevar, chiar si marii filosofi ai stiintei în general (Carnap, Quine, Pooper, Kun etc.) au avut ca obiect sau ca punct de plecare al meditatiei lor teorii si/sau constatari stiintifice concrete. Asa cum exista o filosofie a matematicii, fizicii, chimiei, biologiei, dreptului, politicii, artei, moralei, logicii etc., tot asa este posibila o extindere analoaga a analizei, interpretarii, intuitiei, si evaluarii filosofice asupra unor noi ramuri ale stiintei. Rezistenta amintita este totusi numai locala, nelegitima, si reavoitoare, nu internationala, deoarece la nivel international exista jurnalul Medicine and Philosophy si jurnalul Philosophy of Biology care publica periodic de un timp considerabil. Utilitatea si importanta gândirii filosofice a unor noi ramuri ale stiintei consta în aceea ca, astfel se pot crea noi filosofii ale unor noi stiinte, se pot crea noi filosofii ale obiectelor studiate de acele stiinte, se pot desprinde idei relevante pentru filosofia stiintei în general, si se pot abstrage sau construi câteva idei ontologice. Tocmai aceasta este, ceea ce voi încerca sa fac în cele ce urmeaza, cu neurobiologia îmbatrânirii. Si pentru ca, avem nevoie de un obiect si punct de plecare pentru o a ...
