Preview
Alpii Scandinaviei
M-tii Scandinaviei se prezinta sub forma unui lant muntos cu lungimea de peste 1800 km si latimea maxima de cca. 300km, asimetric, cu fatada atlantica plina de versanti abrupti,cu linia de tarm franjurata de fiorduri numeroase,foste vai glaciare inundate de apele marii, dupa topirea imenselor mase de gheata, la sfarsitul cuaternarului.
Au o directie dominanta NE-SV,suprapunandu-se in cea mai mare parte, pe teritoriul Norvegiei; doar versantul estic, mai domol, se suprapune partial pe teritoriul Suediei.
Sunt m-ti vechi, caledonici(peste 400 de milioane de ani), suferind de-a lungul timpului atacul eroziv al apei si al vantului.In urma cu cca 2 milioane de ani, M-tii Scandinaviei s-au mai inaltat cu cateva sute de metri, pentru ca in pleistocen(prima epoca a cuaternarului, caracterizata prin alternante de intervale reci cu perioade calde), ghetarii sa modeleze relieful, aducandu-l la aspectul actual.
Rocile din care sunt alcatuiti M-tii Scandinaviei sunt diverse, cele mai raspandite fiind rocile foarte vechi, puternic metamorfozate, in deosebisisturile cristaline(roci formate prin procesul de metamorfismal altor roci sub actiunea presiunii), gnaise, granite,dar si gresii, calcare, etc.
Formele de relief variate dau un aspect pitoresc acestor munti care nu impresioneaza prin inaltime, cat prin peisajele de basm, intalnite la tot pasul.Cele mai caracteristice forme de relief sunt platourile inalte(numite de locuitori "vidde"), hornurile, circurile si vaile glaciare.
In M-tii Scandinaviei se detaseaza, prin trasaturile distincte pe care le au, trei sectoare:
1)Sectorul nordic- cel mai ingust, cu forma unei creste asimetrice, puternic accidentata, are altitudini maxime de 1800-2100m.Altitudinea cea mai mare este atinsa in varful Kebnekajse(2117m),alte varfuri importante fiind Stora(2090m), Sulitelma(1914m)si Burge(1703m).
2)Sectorul central-este cel mai coborat, cu altitudini ce rar trec peste 1000m. Aici se gasesc numeroase lacuri glaciare(Kallsjon ...
