Preview
MILES GLORIOSUS
Plaut este considerat, pe buna-dreptate, ca fiind parintele comediei latine - prin cele douazeci si una de piese de teatru pe care ni le-a lasat.
Una dintre cele mai semnificative este « Soldatul fanfaron »(« Miles Gloriosus), o piesa, în care este ridiculizat Pyrgopolinices, fost mercenar elenistic, excesiv de laudaros, adulat de sclavul Palaestrio, care obtine de la Pyrgopo linices eliberarea sclavei Philocomasium, iubita de tânarul Pleusicles. în cele din urma soldatul încaseaza o bataie zdravana, pe când cauta noi aventuri erotice.
Soldatul fanfaron apare putin hidos, poate sa comita faradelegi. pe primul plan domina o laudorosenie si o infatuare aproape patologice. - „Pyrgopolinices din „Militarul fanfaron” este structurat ca arhetipul capitanilor burlesti din teatrul comic medieval, dar si al lui Don Quijote si Cyrano de Bergerac al lui Rostand.” (Istoria literaturii latine” Eugen Cizec)
Pyrgopolinices se crede nu numai viteaz, ci si bun la suflet, frumos din punct de vedere fizic, iubit de toate femeile, desi în realitate este urât si prost. palaestro îl caracterizeaza ca nelegiuit si lacom, sperjur si desfrânat.
Ca în majoritatea pieselor de teatru ale lui Plaut, si în „Soldatul fanfaron” sclavii joaca un rol important. Aici Palaestro reuseste sa-si mistifice stapânul si în cele din urma Pyrgopolinices cedeaza în favoarea tinerilor.
Personajele sunt destul de variate, de la inteligentul Palaestro, la naivul Sceledrus sau la parazitul de Artotrogus. Palaestro este inteligent, viclean, amuzant; Sceledrus este naiv, este usor de pacalit; artotrogus este un fel de parazit în casa lui Pyrgopolinices, îi face acestuia totul pe plac, îl lauda, îl ridica în slavi, amintindu-i fapte eroice pe care Pyrgopolinices nu le-a facut niciodata, toate acestea pentru mâncare si bautura.
Eugen Cizec arata în „Istoria literaturii latine” ca exista în teatrul lui Plaut un contact permanent si o retea de complicitati Intre actori, subiect si spectatori, ...
